Profit & Loss

Băncile nu au nici un interes să reia creditarea, atât timp cât banii sunt plasaţi cu profit consistent şi risc nul pentru plata salariilor şi pensiilor. Eliberarea de resurse din rezervele BNR nu-şi îndeplineşte rolul de a mişca economia, însă dă prilejul guvernului Boc să se laude că reuşeşte plata lunară a angajaţilor. Contribuabililor le rămâne să plătească dobândă la dobândă.

Incapacitatea Guvernului de a respecta Legea bugetului de stat deturnează banii FMI de la scopul prezentat la încheierea acordului şi se transformă în sursă de profit pentru bănci via Ministerul Finanţelor. Pe principiul minimei rezistenţe bugetare, toţi banii băncilor eliberaţi din rezervele minime obligatorii se duc, în tranşe cu dobândă, spre plata salariiilor şi pensiilor. Creditarea sectorului privat scade vertiginos, în vreme ce creditul guvernamental a crescut în 4 luni din acest an cu 215,7%, iar dobânzile ce trebuie plătite băncilor din bani publici au crescut cu 87%. Nici nu are cum fi altfel, atât timp cât în ciuda păstrării relativ constante a veniturilor bugetare ca raport în PIB, cheltuielile cu personalul au crescut faţă de 2008 cu 16,2%.

Despre investiţii nici nu poate fi vorba.

Deloc blamabile din această cauză, băncile împuşcă un profit consistent deoarece rezervele minime eliberate de BNR, unde erau bonificate cu o dobândă mică în valută, sunt plasate cu 11% în lei la Ministerul Finanţelor, dându-i prilejul lui Pogea să fie mândru că a plătit salariile şi pentru luna în curs. Dificultăţile în execuţia bugetară generate în măsuri diferite de recesiunea economică şi proasta gestiune a veniturilor şi cheltuielilor statului dau prilejul băncilor să respecte fără probleme angajamentele de la Viena privind păstrarea expunerii în România prin intermediul plasamentelor în titluri de stat. Mecanismul falimentar pentru buget, economie şi contribuabili rezultă, dincolo de cifre, din declaraţiile autorităţilor şi estimările experţilor din ultima săptămână.

Traian Băsescu:

“Rugămintea mea este să vorbiţi cu oamenii şi să vă încadraţi în fondul de salarii, pentru că banii de care vorbim, de împrumut, nu se pot duce decât în investiţii. Dacă împrumutăm bani să dăm salarii, puteţi să consideraţi că ne pregătim de intrare în derapaj economic şi social. (…) Deşi avem în buget 9 miliarde pentru investiţii anul acesta, investiţiile de anul acesta sunt mai slabe pe primul trimestru decât investiţiile din anul trecut. Nu pentru că nu sunt desenate în buget, ci pentru că nu sunt bani în buget.”

Adrian Vasilescu, BNR:

“Băncile au cel mai bun client în Ministerul Finanţelor, nu au nevoie să facă analiză de risc, să încheie contracte de creditare, să facă provizioane. Important este ca banii care pleacă din bănci către Ministerul Finanţelor să ajungă în economie. Ei ajung prin pensii şi salarii, dar e important să ajungă şi prin investiţii.”

Sumarizând datele ce rezultă din evoluţia economiei până în prezent, putem constata cu uşurinţă că banii de la FMI şi în curând cei de la Comisia Europeană sunt utilizaţi de către autorităţile române în modul cel mai prost cu putinţă, iar centura de siguranţă se transformă în tub de oxigen. Resursele eliberate prin împrumut nu se duc în economia reală, iar susţinerea cursului de schimb dă şi ea semne de slăbiciune. Ca efect direct, datoria privată pe termen scurt, principalul motiv de contractare a împrumutului, nu scade, în schimb ne confruntăm cu sceptrul exploziei datoriei publice şi cu afundarea României în recesiune.

sursa : http://www.cotidianul.ro/suveica_fmi_pogea_banci_merge_struna_noi_platim_dobanda-88532.html