Profit & Loss

S-a discutat mult in ultima vreme pe marginea acestui subiect si cred ca nu ar strica sa privim lucrurile din punct de vedere obiectiv, dincolo de interesele de moment ale unora sau altora.

Sistemul bancar romanesc este detinut in proportie de peste 80% de catre straini iar cea mai importanta felie o au austriecii. In aceste conditii, un ajutor pe care statul roman l-ar acorda sistemului bancar s-ar traduce printr-un ajutor pe care Romania l-ar acorda Austriei, Frantei, Italiei sau altor tari europene din care vin investitorii straini.

Pe de alta parte, exista banci care au primit ajutor de stat (Erste si Raiffeisen spre ex.) dar care se vad acum in postura de a acorda linii de finantare filialelor din Romania. Cu alte cuvinte, statul austriac a luat bani de la contribuabili, i-a injectat in banci iar bancile i-au “pasat” mai departe spre filialele de la noi. Din acest punct de vedere, ingrijorarea guvernului austriac este de inteles.

Eu nu inteleg totusi un lucru: daca sistemul bancar romanesc are nevoie de ajutor, inseamna ca are o problema serioasa, problema pe care eu insa nu o vad. Anul trecut s-au raportat profituri record iar pana acum, bancile care si-au facut publice tintele de profit spun ca in 2009 acesta se va situa la acelasi nivel cu cel din 2008. In plus, indicele de solvabilitate se afla la un nivel extrem de bun iar dl Isarescu a declarat nu odata ca sistemul bancar este supracapitalizat.

Mai mult, bancile detin la BNR peste 13 miliarde de euro sub forma de RMO, bani ce pot fi utilizati la nevoie pentru a acoperi deficitul de lichiditate insa, in urmatoarea perioada, este putin probabil ca Banca Nationala sa dea drumul la o parte din acesti bani datorita riscului ca aceste sume sa fie folosite pentru a returna inainte de scadenta imprumuturile intra-grup.

Probabil ati auzit despre riscul pe care aceste imprumuturi il presupun si poate ar fi bine sa va explic mecanismul: o banca austriaca (sau din Italia, Germania etc) cumpara o banca din Romania iar pentru ca in Romania se inregistreaza profituri record ce nu pot fi realizate in tara de origine, banca mama din Austria incepe sa directioneze sub forma de credite (linii de finantare) tot mai multi bani spre filiala din RO. Cu acesti bani, banca romaneasca acorda credite, profiturile inregistrate sunt uriase, toata lumea este multumita.

A venit insa criza, iar banca din Austria incepe sa aibe probleme de lichiditate. In acel moment, isi aminteste ca a acordat o gramada de bani filialei sale din Romania, bani pe care acum ii vrea inapoi. Problema este ca nu ii poate forta pe romani sa isi plateasca anticipat creditele si prin urmare, filiala din Romania trebuie sa faca rost de bani din alta parte pentru a isi plati in avans creditele catre banca mama.

Acesti bani pot veni din doua surse: fie din RMO (iata motivul pentru care BNR tine cu dintii de acesti bani), fie prin atragerea de bani de la populatie - asa se explica dobanzile halucinante oferite de unele banci la depozitele in euro.

In Romania insa, moneda nationala nu este euro ci leul deci este putin probabil ca banca austriaca sa gaseasca suficienti euro pe piata pentru a isi repatria imprumuturile si atunci trebuie sa faca rost de lei pe care sa ii schimbe in euro. Avand insa in vedere ca leul s-a devalorizat foarte mult in ultimele luni, banca austriaca va pierde bani din schimbul valutar si in plus, dobanzile pe care le plateste pentru a atrage acesti lei sunt si ele foarte mari, deci daca vrea sa isi retraga banii din Romania, orice banca straina va avea costuri deloc de neglijat.

In acest context, BNR joaca bine: mentine RMO, cursul valutar descurajeaza repartierea profiturilor iar dobanda de referinta este la cel mai ridicat nivel UE (deci tentanta pentru investitori). In plus, un acord de finantare externa ar linisti si mai mult apele in sensul ca ar consolida rezerva valutara a tarii, oferind astfel si mai multa putere BNR.

Dl Isarescu a spus in urma cu cateva zile ca a avut intalniri cu bancile straine ce activeaza in Romania iar acestea au confirmat ca liniile de finantare vor fi mentinute. Nici nu ma asteptam sa fie altfel, din moment ce in urmatorii 10 ani cel putin, profiturile pe care piata romaneasca le va genera vor fi net superioare profiturilor din Vest.

In aceste conditii, un plan de salvare al sistemului bancar ce ar presupune folosirea banilor publici nu si-ar avea rostul. De ce sa cautam o problema acolo unde nu este?

Dl Ghetea ne spune  ca ar fi bine sa avem un plan “just in case”. Pai nu ar fi mai bine ca cei care iau deciziile sa faca in asa fel incat sa nu avem nevoie de un asemenea plan?

Sursa:

http://khris.ro/index.php/02/2009/nu-avem-nevoie-de-un-plan-de-salvare-al-sistemului-bancar

DACIA.
Marca asta îi oftică pe nemţi. De ce ?
Păi in timp ce la ei Opel dă faliment, Dacia se vinde ca pâinea caldă.

Nemţii de la TAZ (o publicaţie comunistă) au sărit la gâtul Daciei noastre că cică e “ruda ciungă din Est”.
Adică, vezi Doamne, neamţul se spurcă dacă conduce o maşină care nu e făcută in Deutschland.

Iată articolul de la care a plecat supărarea mea.
http://www.taz.de/1/zukunft/konsum/artikel/1/plastikgabel-auf-raedern/
Şi in RO prin :
http://economie.hotnews.ro/stiri-auto-5448257-dacia-facuta-praf-taz-fara-podoabe-invechita-ieftina.htm

De cînd Dacia are succes în Europa cu vânzări peste aşteptări, unii sar ca arşi. Văd cum mândria lor de a fi Vestic nu mai valorează nici cât o ceapă digerată. E criză in EU. Dar e incepută de mult. Acum vedem efectele.

Noua Dacie Sandero e chiar reuşită. Eu cred că e mai reuşită decăt Opel Corsa, Ford Fiesta sau alte maşini de clasă mică. Şi în plus e mult mai ieftină decît concurentele din vest.

Şi referitor la calitate. Dacia e făcută cu piese Renault. Până acum Renault a fost OK in Germania. Aşa că nu vad problema.

Dimpotrivă, să nu uităm ca la ei chiar Mercedes a făcut o maşină care fără ESP e total instabilă şi se rastoarnă la orice curbă. E vorba de A Classe (maşina aia inghesuită care costă cât una mare).

In plus toate motoarele Opel sunt mari consumatoare de ulei. La fiecare revizie le face un plin de ulei.

Acum cu criza, prin programul Rabla (varianta nemţească) sunt avantajate maşinile mici. In speţă Sandero.

Vorba cântecului:
“Să moară duşmanii mei
că n-are Logan şi ei.”

Iată câteva reclame pentru Dacia ce s-au difuzat la nemţi:

Reclame la Dacia Renault-cu Fidel si Che

Reclame la Dacia Renault-cu fierastraul care taie o masina

American dream !

see more pwn and owned pictures

Apropo de criza asta care ne mananca pe toti.

In general pretul unui produs este invers proportional cu abundenta lui.
Un exemplu practic: Cat costa o broasca ?

O broasca din aia care sta in apa, prin balti si rauri. Nu valoreaza nici macar 1 ban. De ce? Petru ca sunt foarte multe si nimeni nu va plati pentru o broasca atata vreme cand se poate duce la orice balta sa-si ia singur o broscuta. Daca , prin cine stie ce minune broscutele nu ar mai fi din abundenta ci doar in cateva exemplare atunci cei care si-ar dori sa aiba o mica broscuta ar fi tentati sa dea cativa bani pe ea. Se naste astfel o piata a broscutelor. Ar apare chiar si o bursa a broscutelor iar brikerii se vor bate pentru comisioane grase din vanzarea/cumpararea broscutelor. Cu alte cuvinte doar faptul ca numarul broscutelor s-a modificat a facut ca ele sa capete valoare.
Ce legatura are asta cu criza? Pai are. Broscuta e o marfa ca oricare alta. La fel si banul. Ma refer la masa de bani aflata in circulatie intr-un teritoriu/zona.
Daca banii sunt din abundenta e normal ca fiecare sa aiba destul. Cum se obtin banii ? In general prin credite. Daca banca iti da un credit atunci inseamna ca ai bani.
Ce faci cu ei ? E treaba ta. De obicei cei care iau credite le folosesc la producerea de alte bunuri (companii, firme , IMM…etc) sau pur si simplu cumpara alte produse cu ei ( asa numitele credite de consum).
Deci daca toata lumea are acces usor la bani ( adica ia usor credite ) inseamna ca totul e ok. Firmele merg bine, investesc, consumul creste, lumea isi cumpara tot felul de lucruri. E ceea ce se cheama “crestere economica” sau “avant economic”.

Buuunn !
Deci toata lumea are bani. De unde provin banii ? Păi din credite. Şi de unde vin creditele ? de la banca naţională. Cum aşa ? Păi banca împrumută pe dobanzi mici bancile comerciale, iar ele dau creditele la populaţie. Cine ia credit de la BNR ? doar bancile. Niciodata oamenii simpli sau companiile. De unde reiese ca bancile comerciale sunt un fel de intermediar pentru populatie. Similar cu acei şmenari care vând în piaţă roşiile ţăranilor.
Dovada :
Din datele BNR reiese că:

Graficul a fost obţinut din datele făcute publice de BNR. Ultima dată din grafic e cea din noiembrie 2008.

Deci , să revin la povestea cu broscuţele. Creditul a fost mult şi deci toată lumea a luat credite. Degeaba apărea pe la ştiri câte o referire la cât de mult suntem datori , nimănui nu-i păsa.

A venit iată si momentul că s-a spart beşica la americani (criză făcută tot cu creditare ieftină). Firmele din RO nu sunt afectate. Nu au cum. Câte firme de la noi au investit in obligaţiunile sub-prime americane. Nici una.

FED-ul lor are experienţă în crize. Cea din 1929 e de poveste. Au dat credite ieftine vre0 7 ani iar acum au sarit ca arşi că nu mia pot da credite. Adicătelea au închis rezervorul cu bani. Normal ca cei care traiau pe consum si pe datorie au ţipat primii (bancile, industria auto…).

Pentru ca FED-ul nu mai publica datele M3 din 2006 , am fost nevoit să iau un grafic de la ShadowStats

Se vede clar că de la începutul lui 2008 nu au mai dat credite si M3 a căzut rău de tot. Cu alte cuvinte a apărut criza.

Ce inseamnă M1, M2 si M3 vedeţi aici : http://en.wikipedia.org/wiki/M3_(economics)#Empirical_measures

Europenii să se lase mai prejos ? Nu se face monsher ! Curat economie de piată !
Tot de la inceputul lui 2008 au redus ai ei creditarea, chipurile să nu le dăuneze la curs.
Am găsit graficul direct pe site la banca europeană :
http://sdw.ecb.europa.eu/home.do?chart=t1.2

M3 in Europa

Cu alte cuvinte cand reduci numărul broscuţelor (banilor) provoci o criză a broscuţelor (a se citi criză financiară).

Dar ce a făcut BNR-ul nostru naţional ?

Tot din datele BNR (ultimele sunt pentru nov 2008) reiese că: (folosesc M2 căci M3 nu există in RO)
(Apropo : la noi nu există M3 aşa ca nu vad cum ne-ar fi putut afecta criza sub-prime)

Deci şi ai nostri , ca brazii , au redus creditele. Dacă licuricii cei mari pot.. atunci putem şi noi. E voie de la centru.

Nu însă direct ci indirect prin psihoza în masă cultivată de mass-media şi de lingăii ce se autointitulează “analişti economici”.

BNR a marit şi dobânda de referinţă. Cu cat dobânda e mai mare cu atât investitorii vor ţine banii la loc sigur in visteria BNR si nu-i vor vărsa in economie.  Tactica se aseamănă cu cea a tuciuriilor de prin pieţe care cu mai vând roşii (nu dau credite) iar pe cele de pe tarabă le strâng (mărirea dobânzii de referinţă) pe motiv că nu le convine să vândă aşa de ieftin. Se formează atunci o criză in piaţă. Cune crea sa cumpere roşii (credite) trebuie să le ia la un preţ mai mare … “că aşa e piaţa azi”.

Iată graficul dobanzii BNR. A crescut de prin vara lui 2007 pana acum.

Concluzia o trageţi singuri.

Parerea mea e ca e făcătură cusută cu aţă albă. Mai ales in RO.

Si apoi miroase aşa de tare a mânărie ca se chinuie s-o împrăştie la toţi ca să nu deschidă cineva gura să zică ceva. E ca atunci când ca să nu ti se pară ca doar la baie miroase, lasi uşa deschisă să intre în toate camerele. Aşa nu vei mai simţi diferenţa de miros.

Oricum până ce cele 2 grafice M3 pe US şi EU nu se pun iarăşi pe trend ascendent , criza nu s-a terminat.

Parerea mea.

P.S.:  BNR a redus rata dobânzii de referinţă de la 10,25 la  10%, la ultima întâlnire de pe 4 feb 2009.